3 definiții pentru țînțar
Explicative DEX
ȚÎNȚAR, †ȚINȚAR sm. 🐙 Insectă dipteră, de coloare cenușie sau verzuie, cu corpul subțire, cu picioarele și antenele lungi, ale cărei larve trăesc și se desvoltă în apele stătătoare; e foarte vioaie și scoate un bîzîit pițigăiat; cînd se pune pe piele, împunge întîiu cu sulițele și apoi suge cu trompa; de aceea e foarte supărătoare, nu numai pentru că produce mîncărime în locul înțepat, dar mai ales pentru că poate transmite boli molipsitoare de la un animal la altul; frigurile palustre se capătă numai prin înțepătura țînțarilor cari se găsesc cu miile prin locurile mlăștinoase (Culex pipiens) (🖼 5143): un țîntar îl înțepă așa de tare, încît îl deșteptă (ISP.); 👉 ARMĂSAR1 [lat. vulg. zinzala; comp. it. zenzara, sp. z e n z a l o, etc.].
ȚÎNȚĂRAȘ sm. 1 🐙 dim. ȚÎNȚAR ¶ 2 Un fel de horă, învîrtită (P.PRV.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni
ȚÎNȚĂRIME sf. 🐙 col. ȚÎNȚAR. Mulțime de țînțari: așa-i viața cîmpenească, zise moș Luca, cioșmolindu-se și învîrtindu-se, ca pe jăratic, de răul țînțărimii (CRG.).
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Andreea H-I
- acțiuni