3 definiții pentru țâpoti

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

țâpoti, țâpotesc, vb. IV (reg.) a striga (mereu).

țâpoti, țâpotesc, (țipoti), vb. intranz. – (reg.) 1. A țipa, a striga, a chiui. 2. A plânge, a suspina. (Trans., Maram.). – Din țipa + suf. -oti (MDA).

țâpoti, țâpotesc, (țipoti), vb. intranz. – 1. A țipa, a striga, a chiui. 2. A plânge, a suspina. – Din țipa + -oti.

Intrare: țâpoti
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • țâpoti
  • țâpotire
  • țâpotit
  • țâpotitu‑
  • țâpotind
  • țâpotindu‑
singular plural
  • țâpotește
  • țâpotiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • țâpotesc
(să)
  • țâpotesc
  • țâpoteam
  • țâpotii
  • țâpotisem
a II-a (tu)
  • țâpotești
(să)
  • țâpotești
  • țâpoteai
  • țâpotiși
  • țâpotiseși
a III-a (el, ea)
  • țâpotește
(să)
  • țâpotească
  • țâpotea
  • țâpoti
  • țâpotise
plural I (noi)
  • țâpotim
(să)
  • țâpotim
  • țâpoteam
  • țâpotirăm
  • țâpotiserăm
  • țâpotisem
a II-a (voi)
  • țâpotiți
(să)
  • țâpotiți
  • țâpoteați
  • țâpotirăți
  • țâpotiserăți
  • țâpotiseți
a III-a (ei, ele)
  • țâpotesc
(să)
  • țâpotească
  • țâpoteau
  • țâpoti
  • țâpotiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)