O definiție pentru țâgălire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țâgăli, țâgălesc, vb. IV (reg.) 1. a ciuguli; a crâmpoți. 2. a face surcele.
Intrare: țâgălire
țâgălire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |