O definiție pentru țuvlicare
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țuvlica, pers. 3 sg. țuvlică, vb. I (reg.) a guița.
Intrare: țuvlicare
țuvlicare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||