2 definiții pentru țov

Arhaisme și regionalisme

țov, țovuri, s.n. – (reg.) Prăjină lungă și rotundă; se folosește și la confecționarea steagului de la seceriș, din spice de grâu (v. Stoica, Pop, 1984; în zona Lăpuș). – Cf. țeh (< sas. zeche, din germ. Zeichen „semn de hotar”) (MDA).

țov, -uri, s.n. – Prăjină lungă și rotundă; se folosește și la confecționarea steagului de la seceriș, din spice de grâu (v. Stoica, Pop 1984). Termen atestat în zona Lăpuș. – Cf. țeh (< sas. zeche, din germ. Zeichen „semn de hotar”) (MDA).

Intrare: țov
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țov
  • țovul
plural
  • țovuri
  • țovurile
genitiv-dativ singular
  • țov
  • țovului
plural
  • țovuri
  • țovurilor
vocativ singular
plural