opțiuni
  • info
O definiție pentru țintar (sculă)

Explicative DEX

ȚINTAR2 (pl. -are) sn. 1 🛞 Filieră a fierarului pentru fabricarea țintelor (🖼 5136) 2 🎲 Joc cu bobi ce se mișcă, după anumite regule, pe trei pătrate încadrate unul în altul (🖼 5137): doi din ei își urmau glumele, fără să se turbure, mutînd cu multă seriozitate bobii din ~ul săpat pe laviță (I.-GH.); erau table pentru jocul de șatrange și pentru ~ (FIL.) [țintă].

Intrare: țintar (sculă)
țintar2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOOM 3
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țintar
  • țintarul
  • țintaru‑
plural
  • țintare
  • țintarele
genitiv-dativ singular
  • țintar
  • țintarului
plural
  • țintare
  • țintarelor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

țintar, țintaresubstantiv neutru

  • 1. Filieră a fierarului pentru fabricarea țintelor. CADE
etimologie:
  • țintă CADE

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.