O definiție pentru țingălire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țingăli, țingălesc, vb. IV (reg.) a suna, a bate (un clopot, clopoțel, un metal lovit).
Intrare: țingălire
țingălire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||