3 definiții pentru țicurare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ȚICURA, țicur, vb. I. Tranz. (Pop.) A pișca, a ciupi.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȚICURA vb. v. ciupi, pișca.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
țicura, țicur, vb. IV (reg.) 1. a pișca, a înțepa. 2. a burnița.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: țicurare
țicurare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
țicura, țicurverb
-
- Nu junghia, Nu țicura, Nu turbura. MAT. FOLK. 1582. DLRLC
-
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.