O definiție pentru țeluit

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȚELUI vb. v. ochi, ținti, viza.

Intrare: țeluit
țeluit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • țeluit
  • țeluitul
  • țeluitu‑
  • țelui
  • țeluita
plural
  • țeluiți
  • țeluiții
  • țeluite
  • țeluitele
genitiv-dativ singular
  • țeluit
  • țeluitului
  • țeluite
  • țeluitei
plural
  • țeluiți
  • țeluiților
  • țeluite
  • țeluitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)