O definiție pentru țelinire
Arhaisme și regionalisme
țelini, pers. 3 sg. țelinește, vb. IV (înv.) a se face țelină, pământ nelucrat.
Intrare: țelinire
țelinire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||