2 definiții pentru ștudiruire

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ȘTUDIRUI vb. v. învăța, studia.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ștudirui, ștudiruiesc, vb. IV 1. (înv. și reg.) a învăța, a studia. 2. (reg.; în forma: ștudurui) a se gândi, a reflecta, a chibzui.

Intrare: ștudiruire
ștudiruire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștudiruire
  • ștudiruirea
plural
  • ștudiruiri
  • ștudiruirile
genitiv-dativ singular
  • ștudiruiri
  • ștudiruirii
plural
  • ștudiruiri
  • ștudiruirilor
vocativ singular
plural
ștudiruit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ștudiruit
  • ștudiruitul
  • ștudiruitu‑
  • ștudirui
  • ștudiruita
plural
  • ștudiruiți
  • ștudiruiții
  • ștudiruite
  • ștudiruitele
genitiv-dativ singular
  • ștudiruit
  • ștudiruitului
  • ștudiruite
  • ștudiruitei
plural
  • ștudiruiți
  • ștudiruiților
  • ștudiruite
  • ștudiruitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)