O definiție pentru ștricănit
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘTRICĂNI vb. v. broda, coase, croșeta, împleti, tricota.
Intrare: ștricănit
ștricănit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)