2 definiții pentru știrbocire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
știrboci vri [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~cesc / E: știrboc] (Mun; d. ființe) 1-2 A (se) știrbi (1-2).
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ȘTIRBOCI vb. v. știrbi.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: știrbocire
știrbocire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |