O definiție pentru știobâlcâire
Explicative DEX
ȘTIOBÎLCÎI, știobîlcîiesc, vb. IV. Tranz. A cufunda (pe cineva) cu zgomot în apă. O spală bine ca să se facă albă, știobîlcîind-o de cîteva ori prin apă. ȘEZ. III 187. ♦ Intranz. și refl. A cădea cu zgomot în apă.
Intrare: știobâlcâire
știobâlcâire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
știobâlcăi, știobâlcăiescverb
-
- O spală bine ca să se facă albă, știobîlcîind-o de cîteva ori prin apă. ȘEZ. III 187. DLRLC
- 1.1. A cădea cu zgomot în apă. DLRLC
-
- comentariu Am considerat forma indicată de DLRLC ca variantă, având același sens. dexonline
etimologie:
- Știobâlc + -ăi. DEX '09 DEX '98
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.