2 definiții pentru știmocire
Explicative DEX
știmoci vt [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~cesc / E: știm] (Mun) 1 (C. i. lână, in, cânepă etc.) A scărmăna. 2 (Fig; c. i. oameni) A părui1. 3 (Fig; c. i. oameni) A bate (92).
Arhaisme și regionalisme
știmoci, știmocesc, vb. IV (reg.; despre lână, cânepă) 1. a scărmăna. 2. (fig.) a părui, a bate.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: știmocire
știmocire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||