2 definiții pentru știlburare
Explicative DEX
știlbura vr [At: ALR SN III h 834/310 / Pzi: 3 știlbură / E: ns cf știlbure] (Reg; d. apă) A se tulbura.
Arhaisme și regionalisme
știlbura, pers. 3 sg. știlbură, vb. I refl. (reg.; despre apă) a se tulbura.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: știlburare
știlburare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||