O definiție pentru șondromănit

Arhaisme și regionalisme

șondromănit s.n. (reg.) 1. taifas. 2. (refl.) ciondănit, ceartă.

Intrare: șondromănit
șondromănit substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șondromănit
  • șondromănitul
  • șondromănitu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • șondromănit
  • șondromănitului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)