2 definiții pentru șnitui

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

șnitui vt [At: ARVINTE, TERM. 79 / Pzi: ? / E: șnit + -ui] (Buc; c. i. bușteni) A tăia cu ferăstrăul.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șnitui, șnituiesc, vb. IV (reg.; despre bușteni) a tăia cu ferăstrăul.

Intrare: șnitui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • șnitui
  • șnituire
  • șnituit
  • șnituitu‑
  • șnituind
  • șnituindu‑
singular plural
  • șnituiește
  • șnituiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • șnituiesc
(să)
  • șnituiesc
  • șnituiam
  • șnituii
  • șnituisem
a II-a (tu)
  • șnituiești
(să)
  • șnituiești
  • șnituiai
  • șnituiși
  • șnituiseși
a III-a (el, ea)
  • șnituiește
(să)
  • șnituiască
  • șnituia
  • șnitui
  • șnituise
plural I (noi)
  • șnituim
(să)
  • șnituim
  • șnituiam
  • șnituirăm
  • șnituiserăm
  • șnituisem
a II-a (voi)
  • șnituiți
(să)
  • șnituiți
  • șnituiați
  • șnituirăți
  • șnituiserăți
  • șnituiseți
a III-a (ei, ele)
  • șnituiesc
(să)
  • șnituiască
  • șnituiau
  • șnitui
  • șnituiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)