O definiție pentru șnaițuire
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
șnaițui, șnaițuiesc, vb. IV (reg.) a face șnaițuri (cărări) prin pădure, pentru a trage buștenii la vale.
Intrare: șnaițuire
șnaițuire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |