O definiție pentru șintărire

Arhaisme și regionalisme

șintări, șintăresc, vb. IV (reg.) 1. a practica meseria de hingher. 2. (despre pielea animalului) a jupui.

Intrare: șintărire
șintărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șintărire
  • șintărirea
plural
  • șintăriri
  • șintăririle
genitiv-dativ singular
  • șintăriri
  • șintăririi
plural
  • șintăriri
  • șintăririlor
vocativ singular
plural