3 definiții pentru învoioșare

Explicative DEX

învoioșare sf [At: DOSOFTEI, V. S. 168 / V: (înv) ~ieș~ / Pl: ări / E: învoioșa] 1-2 Înveselire (1-2). 3 Stare de bună dispoziție.

învoieșare sf vz învoioșare

Arhaisme și regionalisme

învoioșare s.f. (reg.) bună dispoziție, voioșie, veselie.

Intrare: învoioșare
învoioșare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învoioșare
  • ‑nvoioșare
  • învoioșarea
  • ‑nvoioșarea
plural
  • învoioșări
  • ‑nvoioșări
  • învoioșările
  • ‑nvoioșările
genitiv-dativ singular
  • învoioșări
  • ‑nvoioșări
  • învoioșării
  • ‑nvoioșării
plural
  • învoioșări
  • ‑nvoioșări
  • învoioșărilor
  • ‑nvoioșărilor
vocativ singular
plural
învoieșare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)