2 definiții pentru învitător
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
învitător, ~oare smf, a [At: DOSOFTEI V. S. 131/3 / Pl: ~i, ~oare / E: învita2 + -(ă)tor] (Îrg) 1 Provocator. 2 Instigator.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
învitător, învitătoare, adj. (înv.) care îndeamnă, care ațâță, întărâtă, îmboldește; provocator, instigator.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: învitător
învitător adjectiv
adjectiv (A66) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)