3 definiții pentru însâmbrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
însâmbrare sf [At: CHEST. V, 46/34 / V: (înv) ~sim~ / Pl: ~rări / E: însâmbra] 1 (Mar) Întovărășire. 2 (Mar; pex) Căsătorie. 3 (Reg) Asociere în vederea unui scop, unei afaceri comune etc. Si: însâmbrat1 (3). 4 (Pex) Unire. 5 (Spc) Asociere în vederea înființării unei stâne Si: însâmbrat1 (5). 6 (Spc) Oaie dată cadou celui care intră ucenic la cioban Si: însâmbrat1 (6). 7 (Reg) Intrare în leafă Si: însâmbrat1 (7).
însimbrare sf vz însâmbrare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
însâmbrare s.f. (înv. și reg.) întovărășire, asociere (în vederea înființării unei stâni comune).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: însâmbrare
însâmbrare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
însimbrare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)