3 definiții pentru înnăgărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înnăgărire sf [At: F. R. ATILA, 180 / S și: înă~ / Pl: ~ri / E: înnăgări] (Îrg) Acoperire de frunze, lemne etc. putrede, aduse de apă.

înnăgări vr [At: DA ms / S și: înă~ / Pzi: ~resc / E: în- + năgară] (Îrg) A se acoperi de frunze, lemne etc. putrede, aduse de apă.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

înnăgări, pers. 3 sg. înnăgărește, vb. IV refl. (reg.) a se acoperi de năgară (de frunziș și ierburi).

Intrare: înnăgărire
înnăgărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înnăgărire
  • ‑nnăgărire
  • înnăgărirea
  • ‑nnăgărirea
plural
  • înnăgăriri
  • ‑nnăgăriri
  • înnăgăririle
  • ‑nnăgăririle
genitiv-dativ singular
  • înnăgăriri
  • ‑nnăgăriri
  • înnăgăririi
  • ‑nnăgăririi
plural
  • înnăgăriri
  • ‑nnăgăriri
  • înnăgăririlor
  • ‑nnăgăririlor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)