3 definiții pentru înnăgărire
Explicative DEX
înnăgărire sf [At: F. R. ATILA, 180 / S și: înă~ / Pl: ~ri / E: înnăgări] (Îrg) Acoperire de frunze, lemne etc. putrede, aduse de apă.
înnăgări vr [At: DA ms / S și: înă~ / Pzi: ~resc / E: în- + năgară] (Îrg) A se acoperi de frunze, lemne etc. putrede, aduse de apă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
înnăgări, pers. 3 sg. înnăgărește, vb. IV refl. (reg.) a se acoperi de năgară (de frunziș și ierburi).
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: înnăgărire
înnăgărire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)