3 definiții pentru încornorare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
încornorare sf [At: TDRG / V: (înv) ~nur~ / Pl: ~rări / E: încornora] 1 (Rar) Punere de coarne1 cuiva. 2 (Fam; fig) Înșelare în căsnicie. 3 Deformare a realității Si: exagerare.
încornurare sf vz încornorare
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
încornorare s.f. (pop.) 1. înșelare în căsnicie. 2. împodobit cu coarne. 3. exagerare.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: încornorare
încornorare substantiv feminin
substantiv feminin (F113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
încornurare
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)