2 definiții pentru înclin
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
înclin sn [At: CV 1949, nr. 2, 5 / Pl: ~uri / E: pvb înclina2] (Înv) Înclinație.
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înclin s. n.
- sursa: DOR (2008)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Intrare: înclin
înclin substantiv neutru
| substantiv neutru (N29) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)