O definiție pentru împământat
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împământat, ~ă a [At: GRAIUL II, 204 / Pl: ~ați, ~e / E: împămănta] 1 (Rar) Care a fost împroprietărit cu pământ. 2 (D. fire electrice) Care este legat la pământ.
Intrare: împământat
împământat participiu
| participiu (PT2) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)