2 definiții pentru împăcăluit
Explicative DEX
împăcălui vtrr [At: CDDE / Pzi: ~iesc / E: împăca + -lui] (Înv) 1-2 A (se) împăciui (1-2).
Arhaisme și regionalisme
împăcălui, împăcăluiesc, vb. IV (reg., înv.) a (se) împăca, a se împăcelui.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împăcăluit
împăcăluit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)