2 definiții pentru împrejurat

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

împrejurat, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 101 / V: (înv) ~egiu~ / Pl: ~ați, -e / E: împrejura] 1 Înconjurat. 2 Înfășurat.

împregiurat, ~ă a vz împrejurat

Intrare: împrejurat
împrejurat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împrejurat
  • ‑mprejurat
  • împrejuratul
  • împrejuratu‑
  • ‑mprejuratul
  • ‑mprejuratu‑
  • împrejura
  • ‑mprejura
  • împrejurata
  • ‑mprejurata
plural
  • împrejurați
  • ‑mprejurați
  • împrejurații
  • ‑mprejurații
  • împrejurate
  • ‑mprejurate
  • împrejuratele
  • ‑mprejuratele
genitiv-dativ singular
  • împrejurat
  • ‑mprejurat
  • împrejuratului
  • ‑mprejuratului
  • împrejurate
  • ‑mprejurate
  • împrejuratei
  • ‑mprejuratei
plural
  • împrejurați
  • ‑mprejurați
  • împrejuraților
  • ‑mprejuraților
  • împrejurate
  • ‑mprejurate
  • împrejuratelor
  • ‑mprejuratelor
vocativ singular
plural
împregiurat
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)