2 definiții pentru împoplicire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
împoplici vr [At: DA ms / Pzi: ~icesc / E: în- + srb popletem, poplesti] (Reg) A se încurca.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
împoplici, împoplicesc, vb. IV (reg.) a se încurca.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: împoplicire
împoplicire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)