O definiție pentru îmbonghina

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

îmbonghina vb. I (reg.) a azvârli un obiect astfel încât să cadă cu capul în pământ.

Intrare: îmbonghina
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • îmbonghina
  • ‑mbonghina
  • îmbonghinare
  • ‑mbonghinare
  • îmbonghinat
  • ‑mbonghinat
  • îmbonghinatu‑
  • ‑mbonghinatu‑
  • îmbonghinând
  • ‑mbonghinând
  • îmbonghinându‑
  • ‑mbonghinându‑
singular plural
  • îmbonghinea
  • ‑mbonghinea
  • îmbonghinați
  • ‑mbonghinați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • îmbonghinez
  • ‑mbonghinez
(să)
  • îmbonghinez
  • ‑mbonghinez
  • îmbonghinam
  • ‑mbonghinam
  • îmbonghinai
  • ‑mbonghinai
  • îmbonghinasem
  • ‑mbonghinasem
a II-a (tu)
  • îmbonghinezi
  • ‑mbonghinezi
(să)
  • îmbonghinezi
  • ‑mbonghinezi
  • îmbonghinai
  • ‑mbonghinai
  • îmbonghinași
  • ‑mbonghinași
  • îmbonghinaseși
  • ‑mbonghinaseși
a III-a (el, ea)
  • îmbonghinea
  • ‑mbonghinea
(să)
  • îmbonghineze
  • ‑mbonghineze
  • îmbonghina
  • ‑mbonghina
  • îmbonghină
  • ‑mbonghină
  • îmbonghinase
  • ‑mbonghinase
plural I (noi)
  • îmbonghinăm
  • ‑mbonghinăm
(să)
  • îmbonghinăm
  • ‑mbonghinăm
  • îmbonghinam
  • ‑mbonghinam
  • îmbonghinarăm
  • ‑mbonghinarăm
  • îmbonghinaserăm
  • ‑mbonghinaserăm
  • îmbonghinasem
  • ‑mbonghinasem
a II-a (voi)
  • îmbonghinați
  • ‑mbonghinați
(să)
  • îmbonghinați
  • ‑mbonghinați
  • îmbonghinați
  • ‑mbonghinați
  • îmbonghinarăți
  • ‑mbonghinarăți
  • îmbonghinaserăți
  • ‑mbonghinaserăți
  • îmbonghinaseți
  • ‑mbonghinaseți
a III-a (ei, ele)
  • îmbonghinea
  • ‑mbonghinea
(să)
  • îmbonghineze
  • ‑mbonghineze
  • îmbonghinau
  • ‑mbonghinau
  • îmbonghina
  • ‑mbonghina
  • îmbonghinaseră
  • ‑mbonghinaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)