O definiție pentru zâmbrire
Etimologice
ZÎMBRI, zîmbresc, vb. IV. Tranz. 1. A rîvni, a jindui. 2. A amenința, a-și arăta colții. (cf. zîmbi)
Intrare: zâmbrire
zâmbrire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||