O definiție pentru zgurăvire
Etimologice
ZGURĂVI, zgurăvesc, vb. IV. Refl. (Despre ființe) A slăbi. (din zgurav)
Intrare: zgurăvire
zgurăvire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||