O definiție pentru zgâținit

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

ZGÂȚINÍ, zgấțin, vb. IV. (Var.) A (se) zgâlțâi. (cf. zgâlțâi)

Intrare: zgâținit
zgâținit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • zgâținit
  • zgâținitul
  • zgâținitu‑
  • zgâțini
  • zgâținita
plural
  • zgâținiți
  • zgâținiții
  • zgâținite
  • zgâținitele
genitiv-dativ singular
  • zgâținit
  • zgâținitului
  • zgâținite
  • zgâținitei
plural
  • zgâținiți
  • zgâținiților
  • zgâținite
  • zgâținitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)