4 definiții pentru văruță
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
văruță [At: TDRG / Pl: ~țe / E: vară + -uță] 1-2 (Reg; șhp) Vericică1 (1-2).
VĂRUȚĂ, văruțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui vară. Îmblînd... tot cu pușca cît fu văruța de mare, nu putea să-și vază și de lucrul cîmpului. RETEGANUL, la CADE.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂRUȚĂ, văruțe, s. f. (Rar) Diminutiv al lui vară.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
văruț, -ă s.m., s.f. Dim. al lui văr. • pl. -ți, -țe. /văr + -uț.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Intrare: văruță
văruță substantiv feminin
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
văruță, văruțesubstantiv feminin
-
- Îmblînd... tot cu pușca cît fu văruța de mare, nu putea să-și vază și de lucrul cîmpului. RETEGANUL, la CADE. DLRLC
-