4 definiții pentru văicărare
Explicative DEX
văicărare sf [At: SBIERA, F. S. 13 / Pl: ~rări / E: văicăra] (Fam; rar) 1-2 Văicăreală (1-2).
VĂICĂRA vb. I v. văicări.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VĂICĂRA vb. I v. văicări.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdanrsb
- acțiuni
VĂICĂRA vb. I v. văicări.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văicăra v vz văicări
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
văicăra vb. I. v. văicări.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
Intrare: văicărare
văicărare infinitiv lung
| infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
văicări, văicărescverb
- 1. A se tângui, a se văita, a se căina. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
- Birjarul mă căuta pe sub trăsură și se văicărea. GALACTION, O. I 108. DLRLC
- Ar fi plîns, s-ar fi văicărit, să adune mahalaua la poartă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 185. DLRLC
- Începe a se văicăra și a zice: – Vai de mine, moșnege! da ce foc mi-ai adus la casă? CREANGĂ, P. 84. DLRLC
- Vîntul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele țipau, Vreascurile țiuiau. CREANGĂ, P. 240. DLRLC
- Atunci turcii-nțelegeau, Rău prin casă văicărau. TEODORESCU, P. P. 561. DLRLC
- 1.1. A manifesta o falsă desperare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
-
etimologie:
- vai DEX '09 DEX '98 NODEX
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.