4 definiții pentru văicărare

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

văicărare sf [At: SBIERA, F. S. 13 / Pl: ~rări / E: văicăra] (Fam; rar) 1-2 Văicăreală (1-2).

VĂICĂRA vb. I v. văicări.

Intrare: văicărare
văicărare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văicărare
  • văicărarea
plural
  • văicărări
  • văicărările
genitiv-dativ singular
  • văicărări
  • văicărării
plural
  • văicărări
  • văicărărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

văicări, văicărescverb

  • 1. familiar A se tângui, a se văita, a se căina. DEX '09 DEX '98 DLRLC NODEX
    • format_quote Birjarul mă căuta pe sub trăsură și se văicărea. GALACTION, O. I 108. DLRLC
    • format_quote Ar fi plîns, s-ar fi văicărit, să adune mahalaua la poartă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 185. DLRLC
    • format_quote Începe a se văicăra și a zice: – Vai de mine, moșnege! da ce foc mi-ai adus la casă? CREANGĂ, P. 84. DLRLC
    • format_quote figurat Vîntul gemea ca un nebun, copacii din pădure se văicărau, pietrele țipau, Vreascurile țiuiau. CREANGĂ, P. 240. DLRLC
    • format_quote intranzitiv rar Atunci turcii-nțelegeau, Rău prin casă văicărau. TEODORESCU, P. P. 561. DLRLC
    • 1.1. peiorativ A manifesta o falsă desperare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
etimologie:
  • vai DEX '09 DEX '98 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.