vârzob m. 1. (Banat) doagă însforată pe care se usucă brânza; 2. pl. cerc de lemn împletit la mijloc cu sforicele spre a putea umbla pe zăpadă. [V. hârzob].

vârzob, vârzoabe, s.n. (reg.) V. hârzob.

vârzób, vârzoabe, (hârzob), s.n. (arh.) Dispozitiv confecționat din lemn de alun și împletitură din piele de oaie, în formă rotundă, care se atașează la încălțăminte; folosit în zonele de munte pentru mersul pe zăpadă. – Din bg. vǔrzop „legătură” (Șăineanu, Scriban).

vârzob, vârzoabe, s.n. – (reg.; arh.) Dispozitiv din lemn care se atașează la încălțăminte, folosit în zonele de munte pentru mersul pe zăpadă. Au o formă rotundă și sunt confecționate din lemn de alun și împletitură din piele de oaie (Bănățeanu, 1969: 129). – Din bg. vǔrzop „legătură” (Șăineanu, Scriban).