opțiuni
  • info
9 definiții pentru verzișor (s.m.)

Explicative DEX

VERZIȘOR, -OARĂ, verzișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui verde. 2. S. m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. – Verde + suf. -ișor.

VERZIȘOR, -OARĂ, verzișori, -oare, adj., s. m. 1. Adj. Diminutiv al lui verde. 2. S. m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. – Verde + suf. -ișor.

verzișor, ~oară [At: BUDAI-DELEANU, Ț. 310 / V: (reg) ~rdi~ a / Pl: ~i, ~oare / E: verde + -ișor] 1-4 a (Șhp) (Cam) verde (1-2) Si: (reg) verzel (1-4). 5 smp Corp de trupă al cavaleriei (înființat de Matei Basarab), în vechea organizare a armatei române. 6 sm Cavalerist (cu uniformă de culoare verde) din trupa de verzișori (6). 7 smf (Iht; Mun) Boiștean (Phoxinus phoxinus). 8 sn (Mol; îf verdișor) Rachiu cu mentă (de culoare verde). 9 sf (Reg) Varietate de struguri cu boabele de culoare verde-deschis, din care se obține un vin de calitate superioară. 10 sn (Fam) Bancnotă de culoare verde, în special dolar american.

verzișor, -oară adj., s.m. 1 adj. Dim. al lui verde. 2 s.m. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. 3 s.m. (fam.) Dolar. • pl. -ori, -oare. și verdișor, -oară adj. /verde + -ișor.

VERZIȘOR1, verzișori, s. m. (Învechit) Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din cavaleria Țării Romînești. Veneau roșiorii și verzișorii călări, despărțiți în căpitănii, fiecare cu steagul ei, purtînd mintene roșii și verzi. ODOBESCU, S. I 73.

verzișori m. pl. corp de armată înființat de Mateiu Basarab (înveșmântați în haine verzi): în urma lor veniau Roșiorii și Verzișorii călări OD.

Ortografice DOOM

verzișor2 (înv.; arg.) s. m., pl. verzișori

verzișor2 (înv., arg.) s. m., pl. verzișori

Argou

verzișor, verzișori s. m. (dim.) dolar.

Arhaisme și regionalisme

verzișori s.m. pl. (înv.) corp de călărași îmbrăcat în verde.

Intrare: verzișor (s.m.)
verzișor2 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • verzișor
  • verzișorul
  • verzișoru‑
plural
  • verzișori
  • verzișorii
genitiv-dativ singular
  • verzișor
  • verzișorului
plural
  • verzișori
  • verzișorilor
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

verzișor, verzișorisubstantiv masculin

  • 1. Ostaș (cu uniformă de culoare verde) din vechea cavalerie românească. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Veneau roșiorii și verzișorii călări, despărțiți în căpitănii, fiecare cu steagul ei, purtînd mintene roșii și verzi. ODOBESCU, S. I 73. DLRLC
etimologie:
  • Verde + -ișor. DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „verzișor” (1 clipuri)
Clipul 1 / 1