3 definiții pentru vearbă
Explicative DEX
vearbă f. Mold. mănunchiu din trei fire de cânepă: o jărghiuță are zece vearbe. [Și ghearbă, origină necunoscută].
Etimologice
vearbă (verbe), s. f. – Smoc de trei fire. – Var. viarbă. Sl. vrŭbĭ „șiret” (Scriban), cf. sb. vrbca „cordon”. În Banat.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Regionalisme / arhaisme
vearbă, verbe, s.f. (înv. și reg.) mănunchi de trei fire la cânepă.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: vearbă
vearbă substantiv feminin
substantiv feminin (F12) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |