vaccinat¹ sn [At: LM / Pl: ? / E: vaccina] Vaccinare.

vaccinat², ~ă [At: KRETZULESCU, M. 129/15 / V: (înv) vacinat, vacsinat / Pl: ~ați, ~e / E: vaccina] 1-2 smf, a (Individ) care a fost supus unei vaccinări. 3 a (Fam; fig; îe) A fi ~ (contra ceva) A depăși ușor consecințele unei situații neplăcute după ce în prealabil a fost trăită o experiență asemănătoare. 4 a (Fam; îe) A fi major și~ A fi capabil să-și asume responsabilități.

vaccinat, -ă adj. (med.) Care a fost supus unei vaccinări. • pl. -ți, -te. /v. vaccina.

vacinat, ~ă a vz vaccinat²

vacsinat, ~ă a vz vaccinat

vaccinat adj. m., pl. vaccinați; f. vaccinată, pl. vaccinate

vaccinată, vaccinate adj. (d. femei) 1. care a avut pentru prima oară contact sexual cu un bărbat. 2. cu experiență sexuală bogată.

Je suis majeur et vacciné – (fr. „Sînt major și vaccinat”) – Expresia aparține lui Gérard de Nerval, se găsește în volumul de povestiri La Bohème galante, apărut în 1855 și e spusă în legătură cu dreptul de alegere al celui ce se căsătorește. Pentru a întări această poziție, scriitorul francez se referă la majorat (care aduce exercitarea deplină a drepturilor cetățenești) și la vaccinare (care conferă omului imunizarea). Pe atunci metoda vaccinării, lansată de Jenner și Pasteur, constituia evenimentul medical al vremii. Omul vaccinat se simțea mai sigur, mai stăpîn pe sine. Expresia „Sînt major și vaccinat” e folosită și astăzi tot în sensul că dorești să dispui singur și nestingherit de hotărîrile tale. LIT.