4 definiții pentru văierat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

văierat1 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ? / E: văiera] (Îrg) 1-2 Văitare (1-2).

văierat2, ~ă [At: DOSOFTEI; V. S. noiembrie 178r/16 / V: (înv) voi~, (reg) ~irat / Pl: ~ați, ~e / E: văiera] 1-4 smf, a (Buc; Trs; șdp) (Persoană) care se vaită (1-2) în mod insistent. 5-6 smf, a (Pex) (Om) neputincios. 7 a (Înv) Plin de amărăciune, de tristețe.

VĂIERÁT, -Ă, văierați, -te, adj. (Regional) Care nu e bun de nimic, care se vaită toată ziua; nemernic, becisnic. (Substantivat) Unde-i carul, Unde-s boii? Nemernicule, văieratule, prăpăditule, bețivule! RETEGANUL, P. I 7.

VĂIERÁT2, -Ă, văierați, -te, adj. (Rar) Care se vaieră, se tânguiește. – V. văiera.

Intrare: văierat (adj.)
văierat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văierat
  • văieratul
  • văieratu‑
  • văiera
  • văierata
plural
  • văierați
  • văierații
  • văierate
  • văieratele
genitiv-dativ singular
  • văierat
  • văieratului
  • văierate
  • văieratei
plural
  • văierați
  • văieraților
  • văierate
  • văieratelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

văierat (adj.)

etimologie:

  • vezi văiera
    surse: DLRM