O definiție pentru urini

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

urini vr [At: RĂDULESCU-CODIN / Pzi: ~nesc / E: urin2] (Mun) „A-și pierde rostul afacerilor din cauză de boală”.

Intrare: urini
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • urini
  • urinire
  • urinit
  • urinitu‑
  • urinind
  • urinindu‑
singular plural
  • urinește
  • uriniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • urinesc
(să)
  • urinesc
  • urineam
  • urinii
  • urinisem
a II-a (tu)
  • urinești
(să)
  • urinești
  • urineai
  • uriniși
  • uriniseși
a III-a (el, ea)
  • urinește
(să)
  • urinească
  • urinea
  • urini
  • urinise
plural I (noi)
  • urinim
(să)
  • urinim
  • urineam
  • urinirăm
  • uriniserăm
  • urinisem
a II-a (voi)
  • uriniți
(să)
  • uriniți
  • urineați
  • urinirăți
  • uriniserăți
  • uriniseți
a III-a (ei, ele)
  • urinesc
(să)
  • urinească
  • urineau
  • urini
  • uriniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)