ULEIU¹ (pl. -eie) sn. 1 Trunchiu de copac scorburos întrebuințat ca receptacul: un ~ întreg îl umpluseră cu galbeni (DEM.) ¶ 2 În spec. 🐙 Stup făcut dintr’un astfel de trunchiu: cel ce-și bagă mîna în ~ cu miere, pentru puțină miere, mîna împunsă și-o scoate (GOL.) [bg. ulej].

ULEIU² (pl. -eiuri) sn. 1 Ori-ce corp gras care rămîne lichid la temperatura ordinară și se extrage de obiceiu din semințe (de in, de cînepă, de rapiță, de nuci, de migdale, etc.) sau din corpul animalelor, ca balena, marsuinul, etc. (Mold. Trans. oloiu) ¶ 2 🔷 Tablou în ~, pictură executată cu colori frecate în uleiu; ~ sicativ 👉 SICATIV ¶ 3 🔬~ mineral, petrol; ~ greu, gudron; ~ri volatile, nume ce se dă în mod impropriu esențelor [vsl. olěj].

ULEU¹ = ULEIU².

ULOIU (pl. -oiuri) sn. Olten. Băn. = ULEIU².