2 definiții pentru tăgârțare

Explicative DEX

tăgârțare sf [At: (a. 1765) IORGA, S. D. XIII, 253 / V: (îrg) ire, (rar) at~ / Pl: ări / E: tăgârță] (Îrg) 1 Atârnare (1). 2 Târâre (2).

tăgârțire sf vz tăgârțare

Intrare: tăgârțare
tăgârțare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăgârțare
  • tăgârțarea
plural
  • tăgârțări
  • tăgârțările
genitiv-dativ singular
  • tăgârțări
  • tăgârțării
plural
  • tăgârțări
  • tăgârțărilor
vocativ singular
plural
tăgârțire
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.