2 definiții pentru târcăvire
Explicative DEX
târcăvire sf [At: BIBLIA (1688), 792/4 / Pl: ~ri / E: târcăvi] (Înv) Chelie1 (1).
Arhaisme și regionalisme
TÎRCĂVIRE s. f. (ȚR) Chelie. Se va face în pleașa lui au în tîrcăvirea lui pipăire albă au roșiatică. BIBLIA (1688). Etimologie: tîrcăvi. Vezi și tîrcav. Cf. p l e a ș ă (1).
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: târcăvire
târcăvire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||