turlaș [At: DDRF / V: (reg) ~ață sf / Pl: ~i sm, ~uri sn / E: mg torlasz] 1 sm (Mol) Sloi de gheață care plutește pe apă. 2 sn (Trs; Mar) Cantitate mare de apă Si: șuvoi¹.

turlață sf vz turlaș

turláș, turlașuri, s.n. (reg.) Urmă lăsată de oameni sau animale la trecerea peste iarba mare, necosită. – Din magh. torlasz (MDA).