2 definiții pentru tuplica

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tuplica vr [At: DR. II, 900 / Pzi: tuplic / E: ns cf tupi] (Reg) A se apleca (2).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

tuplica, tuplic, vb. I (reg.) a se apleca.

Intrare: tuplica
verb (V14)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • tuplica
  • tuplicare
  • tuplicat
  • tuplicatu‑
  • tuplicând
  • tuplicându‑
singular plural
  • tuplică
  • tuplicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • tuplic
(să)
  • tuplic
  • tuplicam
  • tuplicai
  • tuplicasem
a II-a (tu)
  • tuplici
(să)
  • tuplici
  • tuplicai
  • tuplicași
  • tuplicaseși
a III-a (el, ea)
  • tuplică
(să)
  • tuplice
  • tuplica
  • tuplică
  • tuplicase
plural I (noi)
  • tuplicăm
(să)
  • tuplicăm
  • tuplicam
  • tuplicarăm
  • tuplicaserăm
  • tuplicasem
a II-a (voi)
  • tuplicați
(să)
  • tuplicați
  • tuplicați
  • tuplicarăți
  • tuplicaserăți
  • tuplicaseți
a III-a (ei, ele)
  • tuplică
(să)
  • tuplice
  • tuplicau
  • tuplica
  • tuplicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)