opțiuni

3 definiții pentru trăscărire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trăscări [At: POLIZU / V: (reg) ~ăcsă~, ~ăpsă~, ~să~, trecsă~, trescăli / Pzi: ~resc / E: fo cf srb traskati, treskati] (Reg) 1 vi A hodorogi (1). 2 vr (Îf trescăli) A se scutura din cauza mersului hurducat al căruței Si: (pop) a se hurduca, a se zdruncina. 3 vi A agita apa aruncând cu pietre ca să iasă peștii din ascunzători. 4-5 vir A se îneca cu mâncare. 6 vi A sări înapoi. 7 vi A tresări (3). 8 vi A se zbate. 9 vr (Îf trecsări) A se țicni.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRĂSCĂRI vb. v. durăi, durui, hodorogi, hurui.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

trăscări, trăscăresc, vb. IV (reg.) 1. a tresări în somn. 2. a se zbate, a se chinui. 3. a se îneca mâncând. 4. a sări înapoi. 5. a (se) hodorogi.

Intrare: trăscărire
trăscărire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trăscărire
  • trăscărirea
plural
  • trăscăriri
  • trăscăririle
genitiv-dativ singular
  • trăscăriri
  • trăscăririi
plural
  • trăscăriri
  • trăscăririlor
vocativ singular —
plural —