6 definiții pentru trântorit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
trântorit sn [At: DDRF / Pl: (nob) ~uri / E: trântori] Trântorire (1).
trântorit n. exterminarea trântorilor dintr’un stup.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
trântori [At: DAMÉ, T. 120 / Pzi: ~resc / E: trântor] 1 vt A distruge trântorii (1) dintr-un stup. 2 vi (Fam; rar) A sta ca un trântor (2) Si: a lenevi.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRÎNTORI, trîntoresc, vb. IV. 1. Tranz. A distruge trîntorii unui stup. 2. Intranz. A sta ca un trîntor, a lenevi. – Din trîntor.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
A TRÂNTORI ~esc rar 1. intranz. A fi trântor. 2. tranz. (trântorii unui stup) A da afară din stup, nimicind. /Din trântor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
trântorit s.n. (reg.) exterminarea trântorilor dintr-un stup.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: trântorit
trântorit adjectiv
| adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)