troncănit - definiție MDA2 și paradigmă | dexonline

O definiție pentru troncănit (adj.)

Explicative DEX

troncănit², ~ă smf, a [At: UDRESCU, GL. / Pl: -iți, -e / E: troncăni] (Mun) 1-2 (Persoană) repezită la vorbă Si: grosolan.

sursa: MDA2 (2010)
adăugată de blaurb.
acțiuni
- link permalink

Intrare: troncănit (adj.)

troncănit¹ (adj.) adjectiv

adjectiv (A2)		masculin		feminin
adjectiv (A2)		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	troncănit	troncănitul troncănitu‑	troncănită	troncănita
nominativ-acuzativ	plural	troncăniți	troncăniții	troncănite	troncănitele
genitiv-dativ	singular	troncănit	troncănitului	troncănite	troncănitei
genitiv-dativ	plural	troncăniți	troncăniților	troncănite	troncănitelor
vocativ	singular	—		—
vocativ	plural	—		—

* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

Exemple de pronunție a termenului „troncănit”